Primăvara - anotimp al tradiţiilor populare - Articole de specialitate - Catalog de articole - GPN Cornu Luncii
Principala | Profilul meu | Inregistrare | Iesire | Login | RSSDuminică, 12.04.2016, 4:53 AM

Gradinita Cornu Luncii

Menul site-ului
Categoriile sectiunii
Articole de specialitate [11]
Articole publicate în reviste de specialitate de către cadrele didactice de la GPN Cornu Luncii
Statistica

Total online: 1
Vizitatori: 1
Utilizatori: 0
Forma intrarii

Catalog de articole

Principala » Articole » Articole de specialitate

Primăvara - anotimp al tradiţiilor populare

     Obiceiurile sunt acte tradiţionale de comunicare cu un limbaj complex în care exprimarea verbală se îmbină cu cea muzicală şi coregrafică, cu cea gestică şi cu cea mimică. Fiind stăpânit de acea „forţă a păstrării”, obiceiul deţine un caracter colectiv şi general ce cuprinde semnificaţii profunde asupra omului şi a relaţiilor lui cu natura şi cu tot ceea ce îl înconjoară. Primăvara este un anotimp special, care ne face să ne simţim bine unii cu ceilalţi, care ne ajută să comunicăm la nivel maxim.

     Primăvara înseamnă sărbătoare, sentiment, plăcere, tradiţie. Primăvara vine cu mărţişoare, obiceiuri şi cutume. La 1 Martie sărbătorim sosirea primăverii, aşa cum altădată se celebra zeul Marte şi puterea acestuia în cadrul Matronaliei. Încă de pe vremea geţilor, femeile purtau monezi sau pietricele la care adăugau fire de lână roşie sau albă. Mai târziu, părinţii obişnuiau să lege copiilor o monedă la gât sau la mână şi să ofere celor tineri mărgele viu colorate. Acest mărţişor, care semnifica puterea şi norocul, se dăruia în zorii zilei, până la răsăritul soarelui. Astăzi, oferind mărţişoare domnişoarelor şi doamnelor, iar obiceiul spune că aceste mărţişoare trebuie ţinute în piept 9-12 zile, după care să fie atârnate într-un pom înflorit pentru a aduce noroc şi bunăstare celor care le-au purtat. În Dobrogea, mărţişorul se poartă până la venirea berzelor, moment în care se ia din piept şi se aruncă în slava cerului. În Transilvania, mărţişorul se agaţă de poartă, ferestre sau de coarnele vitelor pentru a îndepărta relele Obiceiurileşi deochiul.

     Pe 8 Martie sărbătorim mamele, cele mai iubite şi respectate fiinţe, oferindu-le mărţişoare şi cadouri. Mărţişoarele, dăruite cu drag şi afecţiune, sunt simbol al frumuseţii şi al regenerării naturii, al armoniei ce există între cele ale Firii, al permanentei mişcări a materiei, a continuităţii vieţii după moarte.

     Ziua de 9 Martie este cunoscută ca sărbătoarea Mucenicilor, deoarece acum îi cinstim pe cei 40 de Mucenici de la Sevastia. Această sărbătoare creştină se suprapune cu începerea anului agricol tradiţional, zi în care femeile fac curat în case, apoi dau foc gunoaielor adunate pentru a scoate căldura din casă şi afară. În acest sens se desfăşoară numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi lovirea pământului cu o bâtă pentru a elibera cădura în timp ce rosteşte „Intră frig şi ieşi căldură,/ Să ne fie vreme bună/ Pentru plug şi arătură.”. În credinţa populară, în această zi se deschid mormintele şi porţile Raiului, motiv pentru care gospodinele fac 40 de colăcei unşi cu miere şi nucă numiţi sfinţi, mucenici sau brădoşi.

     Între 1 şi 9 Martie sunt Zilele Babelor, perioadă care ne aminteşte de baba Dochia şi de legenda ei, care spune că aceasta îşi scutura unul câte unul în fiecare zi cele nouă cojoace ce le purta în spinare în timp ce îşi păzea turma. Cei care îşi aleg o „babă” în timpul primelor nouă zile ale lui martie, cred că aşa cum va fi vremea în ziua respectivă, aşa le va fi şi lor până anul viitor. Dacă este soare şi frumos, atunci vor fi veseli şi sănătoşi; dacă va fi frig, cu ploaie sau ninsoare, atunci vor fi supăraţi, morocănoşi şi nemulţumiţi; dacă vremea va fi schimătoare, atunci aşa vor fi şi ei: când veseli, când trişti.

     O altă sărbătoare a primăverii este Buna Vestire sau Blagovistenie. În această zi importantă pentru creştinătate oamenii nu au voie să se certe, gospodinele nu pun ouă la cloşcă, nu se aruncă mămăligă în apă pentru a nu muri peştii. Fiind o sărbătoare ce descrie venirea fizică a primăverii, Buna Vestire este ziua în care iarba începe a creşte, pământul şi muştele se dezmorţesc, păsările călătoare se întorc purtând pe aripile lor speranţă şi dor. Acum cucul, despre care se crede că se transformă în uliu pe durata frigului, începe să cânte, motiv pentru care această zi este cunoscută în popor şi sub numele de Ziua Cucului. Dacă auzi primul cântec al cucului pe stomacul gol, în partea stângă sau în spate, atunci e semn de rău augur, căci „Cucu-n spate mi-a cântat/ Şi moartea m-a săgetat!”. Dacă cineva aude cucul toată primăvara, atunci se crede că acesta va muri curând. Dacă vrei să afli câţi ani mai ai de trăit, atunci poţi întreba cucul „Cucule, puicule,/ Câţi ani îmi vei dărui/ Până ce eu voi muri?”. Fiecare strigăt al păsării va echivala cu un an de viaţă. Flăcăii şi fetele întreabă cucul lucruri mult mai importante „Cucule, voinicule, / Câţi ani îmi vei da/ Până mă voi însura (mărita)?”. Tăcerea cucului va aduce mare bucurie, însemnând o căsătorie grabnică, în vreme ce fiecare glas al cucului va fi socotit un an de aşteptare.

     Tot în această zi, femeile strâng ultimele urme de zăpadă şi păstrează apa pentru alinarea migrenelor şi deochiului. La ţară se mai păstrează şi obiceiul de a face un foc mare în curte şi să se aşeze împrejur pâine, sare şi o cană cu apă pentru ca îngerii să se încălzească şi să-şi astâmpere foamea şi setea.

     Duminica Floriilor sau Duminica Vlăstarilor ne aminteşte de intrarea Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim, fapt pentru care fiecare credincios merge la biserică cu ramuri de salcie pentru a le sfinţi. Se crede că aceste crengi sfinţite sunt aducătoare de prosperitate atunci când sunt aşezate la icoanele din casă sau deasupra intrării de la grajd. Părinţii îşi bat uşor copiii cu aceste ramuri zicând „Să fiţi sănătoşi ca salcia!”. Ideea este că salcia sfinţită şi mugurii acesteia se păstrează în casă şi se folosesc ori de câte ori se percepe un pericol: foc, boală sau duhuri rele.

     În ajunul Duminicii Stâlpărilor oamenii obişnuiesc să dea foc la cauciucuri vechi şi să treacă prin flăcări pentru a se purifica.

     În ziua de Florii, fetele se spală pe păr cu apă în care au fiert busuioc şi fire furate de la canfurile unor prapuri purtaţi la înmormântarea unei fete mari, după care toarnă apa rămasă la rădăcina unui păr în timp ce rostesc „Cum îi părul atunci când îi înflorit, aşa să fiu şi eu de frumoasă; cum se uită oamenii la un păr înflorit, aşa să se uite şi la mine.”. Un alt obicei este acela ca fetele nemăritate să-şi pună sub pernă o oglindă şi un pieptăn pentru a visa chipul viitorului soţ.

     În Muntelia şi Oltenia se merge cu Sălcioara sau Lăzărelul, un colind cântat de fete îmbrăcate în costume tradiţionale. Ele joacă în curtea gospodarului o horă spartă, unduitoare, în timp ce, pe o melodie simplă, povestesc întâmplarea bietului Lazăr care a căzut din copac şi s-a transformat în vegetaţie.

     Urmează marea sărbătoare a Paştelui, sărbătoare creştină care înseamnă trecere, scăpare, eliberare. În noaptea de Înviere, fetele merg în clopotniţă şi spală cu apă neîncepută  limba clopotului. Ele vor păstra apa şi se vor spăla cu ea pe faţă în zorii zilei de Paşte ca să fie frumoase tot anul şi cum aleargă oamenii la Înviere când sunt trase clopotele, aşa să alerge şi feciorii după ele.

     În Bucovina se obişnuieşte ca în dimineaţa de Paşte, imediat după slujba de Înviere, gospodarii să se adune în cerc, în curtea bisericii, pentru a sfinţi coşurile în care, pe o farfurie, se află simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminţe de mac (ce vor fi aruncate în râu pentru a alunga seceta), sare (ce va fi păstrată pentru a aduce belşug), zahăr (folosit ori de câte ori vitele se îmbolnăvesc), făină (pentru o recoltă bogată), ceapă şi usturoi (cu rol de protecţie împotriva insectelor). În părţile Sibiului există obiceiul de a împodobi un pom cu ouă vopsite şi golite de conţinut. În zona Lăpuşului, în dimineaţa de Paşte, copiii merg la prieteni şi vecini pentru a-i anunţa despre învierea lui Hristos. Ei vor primi ca răsplată câte un ou roşu şi vor avea grijă ca cel care calcă primul pragul casei să fie băiat, pentru ca în acea gospodărie să nu îşi găsească loc cearta şi discordia. În Ţara Moţilor, în noaptea de Înviere, se ia toaca de la biserică, se duce în cimitir şi se  păzeşte de către un grup de flăcăi. Dacă aceştia nu reuşesc să o păzească cum trebuie şi toaca este furată, atunci vor plăti cu mâncare şi băutură din care se vor înfrupta şi „hoţii”. Dacă cei care au încercat să „fure” toaca nu au reuşi, atunci ei vor fi cei care vor oferi ospăţul.

     A doua zi de Paşte, în multe părţi ale ţării, are loc udatul fetelor. Tinerii stropesc fetele cu apă de fântână, iar acestea le oferă în schimb daruri.

     În fiecare an, în prima vinere de după Paşte se sărbătoreşte Izvorul Tămăduirii, zi în care se sfinţesc apele pentru a se obţine Aghiasma Mică, cu care se stropesc casele, fântânile, grădinile, pomii şi animalele. În această zi, în unele zone ale ţării, tinerii fac un legământ juvenil, oferindu-şi diverse obiecte însoţite de o lumânare aprinsă, în timp ce pronunţă cu voce tare jurământul. Aceasta este ziua în care se caută izvoare noi, se construiesc şi se curăţă fântâni pentru a nu suferi de secetă.

     În prima duminică de după Paşte se sărbătoreşte Duminica Tomii, o sărbătoare creştină, dedicată Apostolului Toma. Această zi reprezintă începutul Săptămânii Mironosiţelor. Aşadar, în lunea acestei săptămâni se sărbătoreşte Paştele Mic sau Paştele Blajinilor, sărbătoare populară dedicată spiritelor moşilor şi strămoşilor. Blajinii, oameni blânzi şi paşnici, un fel de „rezervă” a spiţei umane, sunt anunţaţi de venirea acestei sărbători de către cojile de ouă aruncate în Vinerea Mare pe o apă curgătoare. În Botoşani, bătrânii satului dau de-a dura ouăle roşii în amintirea blajinilor, iar în Bucov se iese la iarbă verde cu mâncare şi băutură din belşug, pentru a lăsa multe firimituri şi picături să cadă pe pământ întru pomenirea celor omorâţi de hoţi, împuşcaţi, spânzuraţi sau înecaţi.  Tot în această zi, tinerii se „leagă fraţi”: „pe sânge”, „pe datul mâinilor” sau „pe păr”. În fiecare an, la 23 aprilie, îl cinstim pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, părtătorul de biruinţă. De Sângiorz, aşa cum este numit Sfântul Gheorghe în Transilvania, se celebrează Sâmbra oilor, Ruptul sterpelor sau Măurişul oilor, sărbătoare care reprezintă primul muls al turmelor de oi, urmată de o petrecere câmpenească unde se serveşte caş dulce şi jântiţă. În această zi, fetele seamănă busuioc şi ţin seminţele în gură pentru a creşte şi a mirosi frumos. Gospodinele mătură în casă şi duc gunoiul la rădăcina pomilor pentru a avea rod bogat, iar la uşa grajdului pun ghimpi pentru a se înţepa strigoii când vin să ia mana vacilor. În alte zone, gospodarii amestecă cenuşa cu untură şi apoi ung uşile şi ferestrele grajdului pentru a împiedica strigoii să intre la animale. Acum are loc şi obiceiul urzicatului, când tinerii se ating cu urzica peste mâini pentru a deveni mai harnici, mai iuţi. În pădure, flăcăii caută iarba fiarelor despre care cred că îi ajută să descopere comori ascunse, iar fetele culeg mătrăgună şi năvalnic pe care le ascund în podul casei pentru a feri gospodăria de vrăji şi rele. Bărbaţii nu ies cu capul descoperit din casă pentru a nu fi prinşi şi fermecaţi de strigoi. În ajunul zilei, fetele de măritat îşi pun lângă pat o carafă cu apă pentru a vedea peste noapte chipul ursitului. Tot acum se face şi „focul viu” peste care sar flăcăii, după care iau câte un jar şi îl duc în casă pentru a avea noroc şi spor tot anul.

     Astfel, obiceiurile devin manifestări folclorice care formează un mecanism activ al vieţii sociale, un mecanism creator de cultură. Păstrarea fiecărui obicei aduce cu sine un scut împotriva influenţelor distructive din afara culturii populare, iar dacă obiceiul este îndeplinit corect, conform rânduielii tradiţionale, atunci acest fapt atrage respect faţă de tradiţie, faţă de popor. Prin urmare, descoperiţi-vă strămoşii prin intermediul traduţiilor şi respectaţi-vă semenii păstrând obiceiurile.    

BIBLIOGRAFIE:

www.crestinortodox.ro

www.premonitii.ro

www.superstitii.ro  


Categorie: Articole de specialitate | Adaugat de: allumave (08.19.2012)
Vizualizari: 392 | Tags: traditii si obiceiuri de primavara | Raging: 0.0/0
Total comentarii : 0
Prenume *:
Email *:
Cod *:
Cautare
Prietenii site-ului

Copyright MyCorp © 2016