Specificul jocului şi metode de stimulare a învăţării la copilul preşcolar - Articole de specialitate - Catalog de articole - GPN Cornu Luncii
Principala | Profilul meu | Inregistrare | Iesire | Login | RSSVineri, 12.09.2016, 2:56 AM

Gradinita Cornu Luncii

Menul site-ului
Categoriile sectiunii
Articole de specialitate [11]
Articole publicate în reviste de specialitate de către cadrele didactice de la GPN Cornu Luncii
Statistica

Total online: 1
Vizitatori: 1
Utilizatori: 0
Forma intrarii

Catalog de articole

Principala » Articole » Articole de specialitate

Specificul jocului şi metode de stimulare a învăţării la copilul preşcolar

Omul nu este întreg decât atunci când se joacă.

Schiller

Jocul reprezintă tipul fundamental de activitate a copilului, un mijloc de instruire şi educaţie prin care copilul se dezvoltă fizic, intelectual şi social. Prin joc, copilul:

- desfăşoară o activitate în sensul identităţii personale, urmează cerinţele şi determinările de bază ale fiinţei sale

- rezolvă probleme de viaţă din mediul înconjurător fizic şi social

- experimentează posibilităţi de adaptare, de a deveni mai flexibil în gândire şi în rezolvarea problemelor

- creează soluţii diferite, exprimă experienţele lor în simboluri, ceea ce îl va ajuta să gândească mai puţin abstractizat

- comunică cu ceilalţi şi/sau cu sine, se exprimă plastic, învaţă semnele nonverbale

- folosesc obiectele din jurul lui în scopul pentru care sunt create (învaţă şi devine creativ în ceea ce priveşte utilitatea obiectelor)

- se concentrează asupra acţiunii, devine atent şi interesat.

Jocul din grădiniţă are trei funcţii principale: de creaţie, mimetică, de imaginaţie şi patru funcţii secundare: de divertisment, de relaxare, de manifestare socială, de transmitere a ideilor, a obiceiurilor de la o generaţie la alta.

Este ştiut faptul că prin joc copilul învaţă să adreseze întrebări, să facă preziceri şi ipoteze, să evalueze şi să analizeze situaţii şi comportamente, să-şi formeze şi să-şi fundamenteze opinii. Aşadar, jocul este modul în care copiii încep să înţeleagă lumea în care trăiesc şi care presupune existenţa unui mediu ce poate stimula şi dezvolta abilităţile de socializare empatică şi cele de gândire critică. Jocul  apelează la capacităţile copilului de a lucra cu simboluri, semne ce sunt atribuite obiectelor, acţiunilor şi faptelor ce desemnează altceva decât sunt acestea în realitate. El operează cu reprezentări în care investeşte afectivitate şi raţiune, ceea ce face ca jocul să nu fie un simplu proces de percepţie.

În grădiniţele din România învăţarea se bazează pe joc. De aceea, în orice sală de grădiniţă din învăţământul de masă trebuie să existe centrele de interes: Bibliotecă, Ştiinţă, Arte, Construcţii, Joc de rol, Nisip şi apă, unde copiii învaţă şi se joacă.

     La Bibliotecă se urmăreşte construirea vocabularului pe baza experienţelor vizual-auditive a copiilor. Conversaţiile simple, scurtele povestioare şi descrieri, jocurile orale sunt modalităţi de atingere a obiectivelor propuse. Ascultând poveşti, povestiri, basme, copilul reconstruieşte mental principalele momente ale naraşiunii. Copiii sunt mult mai mult motivaţi să vorbească atunci când cei din jurul lor le oferă experienţe lingvistice. Cărţile pentru copii nu trebuie să lipsească din mediul lor de zi cu zi, motiv pentru care se impune realizarea unei Biblioteci a grupei.

  La Ştiinţă copiii pot învăţa concepte importante relevante pentru vârsta lor. Cei mici îşi însuşesc aceste aspecte prin intermediul experimentelor ştiinţifice cu obiecte concrete, palpabile. O experienţă ştiinţifică ar trebui să cuprindă o întrebare, o anchetă şi discuţii.

      La Arte, unde copiii lucrează cu o gamă variată de instrumente şi materiale specifice, ei primesc şansa de a fi creativi, o oportunitate de a folosi în mod original materialele pregătite. Toate acestea se pot realiza pe muzică, deoarece muzica contribuie la crearea unei atmosfere pozitive, relaxante, distractive. În cazul dizabilităţilor de vorbire, mulţi logopezi folosesc fundal muzical tocmai pentru că muzica insuflă sentimente pozitive prin ritmul şi mişcările implicate.

       La Construcţii, când copiii încearcă să „ridice” blocuri, case sau castele, ei îşi dezvoltă abilităţile motorii, conceptele matematice şi inteligenţa spaţială. La începutul preşcolarităţii, jocurile de construcţie sunt integrate în simbolism ludic, iar după 5-6 ani sunt dezvoltate pe baza jocului simbolic, constituind adevărate adaptări sau rezolvări creative ale problemelor cotidiene.

        Centrul Joc de rol oferă celor mici posibilităţi de dezvoltare socială şi emoţională, dar şi de dezvoltare a limbajului, deoarece în jocul de rol se pot introduce şi abilităţi de scriere (lista de cumpărături, meniu, comandă, orar etc). Ceea ce copiii desfăşoară în cadrul acestui Centru reprezintă felul lor propriu de înţelegere a experienţelor lor, preluarea selectivă a realităţii în raport cu nevoile şi posibilităţile proprii, modul în care ei îşi construiesc capacităţi de gândire abstractă, relaţii afective şi emoţionale, stima de sine. J

           La Nisip şi apă copilul poate învăţa mult mai uşor despre mediul înconjurător. Ei pot învăţa ştiinţă (turnare, măsurare, schimbări etc),  dar şi tehnici de cooperare. Se poate spune că la acest sector se propune o joacă senzorială, o joacă care ajută copii să înveţe mai bine atunci când ating, văd, miros, gustă. Fiind un mediul liniştitor, Nisip şi apă este un loc preferabil pentru copiii cu deficit de atenţie sau pentru cei hiperactivi.

Jocul didactic a fost şi rămâne o metodă de învăţare activă, iar liderul trebuie să ofere încurajare, sprijin, gândire pozitivă. Însă, pentru asigurarea învăţării, în grădiniţe se utilizează şi metode de stimulare a învăţării, acele metode interactive, instrumente didactice care favorizează interschimbul de idei, de experienţe, de cunoştinţe. 

Pentru Metodele interactive stimulează creativitatea, comunicarea, activizează toţi copiii şi formeză capacităţi: spiritul critic constructiv, independenţa în gândire şi acţiune, găsirea unor idei originale, îndrăzneţe de rezolvare a sarcinilor de învăţare.

Metoda predării - învăţării reciproce este o strategie de învăţare prin studiu pe text sau imagine pentru dezvoltarea comunicării copil-copil şi experimentarea rolului educatoarei. Desfăşurarea metodei presupune organizarea colectivului grupei în patru echipe (Rezumatori, Întrebători, Clarificatori, Prezicători) şi urmarea a patru paşi:

Metoda Mozaic presupune învăţarea prin interdependenţa grupurilor şi urmarea a cinci etape:

1.      Stabilirea temei şi împărţirea în 4-5 subteme

2.      Organizarea grupelor de ănvăţare

3.      Constituirea grupelor d e expert

4.      Activităţi în echipa iniţială de învăţare

5.      Evaluare

Tehnica Lotus oferă posibilitatea stabilirii de relaţii între noţiunile de bază a unei teme principale din care derivă alte opt teme şi are ca obiectiv stimularea inteligenţelor multiple şi a potenţialului creativ.

Schimbă perechea este o metodă care stimulează cooperarea în echipă, ajutorul reciproc, înţelegerea şi toleranţa faţă de opinia celuilalt; dezvoltă inteligenţa logico-matematică, inteligenţa interpersonală.

Metoda piramidei conduce la soluţionarea unei sarcini prin împletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată în mod cooperativ, în cadrul grupurilor. Această metodă ajută la dezvoltarea capacităţii de sintetizare a principalelor probleme, informaţii, idei etc.

Orice metodă de stimulare a învăţării se aplică la grupă prin intermediul unui joc, a unui exerciţiu care trebuie să fie mereu vesel, şi niciodată umilitor. Aceste exerciţii ajută la cunoaşterea reciprocă, îndepărtează tensiunea, relaxează atmosfera, ajută la exprimarea emoţiilor, dă posibilitate implicării, oferă informaţii noi, dă încredere în sine, sunt atractive şi plăcute.

Hârtia de un minut (One Minute Paper) este un exerciţiu de învăţare care determină preşcolarii să-şi concentreze atenţia pentru a rezolva o sarcină de învăţare sau pentru a evoca anumite cunoştinţe învăţate anterior.

Gândiţi – Lucraţi în perechi – Comunicaţi este o tehnică care implică un moment individual în care se caută răspunsuri la o problemă, un moment de confruntare a ideilor proprii cu ideile unui partener, ceea ce implică comunicare şi un moment în care se lucrează cu întregul grup. Partenerii  dintr-o pereche pot avea sarcini diferite.

Cutia misterelor este un exerciţiu incitant care propune copiilor să ghicească ceea ce se află în cutie pe baza unor indicii minime oferite de lider. De exemplu, în cutie se ascunde o pisică de jucărie, iar liderul spune: "Este un animal de companie. De obicei, este blând, dar poate şi să zgârie.”

Ce lipseşte? este un exerciţiu utilizat pentru a reda elementul lipsă. Colectivul grupei se organizează în două echipe. Se prezintă obiectele jocului, aşezate pe o masă. Copiii le observă, după care un component al primei echipe acoperă obiectele cu un prosop, prinde un obiect şi îl elimină din mulţime.

Detectivul este un alt exerciţiu de recunoaştere a obiectelor din mediul apropiat, un exerciţiu simplu care nu cere o dotare specială din punct de vedere material. Colectivul grupei se organizează în două echipe, iar liderul devine Detectiv. El va „spiona” un obiect aflat în sala de grupă pentru fiecare echipă în parte, urmând ca acestea să identifice obiectul urmărit.

În combinaţie sau nu cu jocul, învăţarea conduce la elaborarea unor comportamente noi care satisfac mai bine necesităţile adaptative ale copilului. De aceea este necesar ca preşcolarul să stabilească uşor contactele interpersonale, să se acomodeze rapid la noile situaţii, să-şi coordoneze eforturile cu ale celorlalţi, în vederea atingerii scopurilor fixate, să-şi aducă aportul constructiv la desfăşurarea activităţii, să-i respecte pe alţii, să-şi inhibe anumite comportamente agresive, să ţină seama de părerea altora, să convingă, să-şi susţină şi să-şi argumenteze părerile.

 

BIBLIOGRAFIE:

Breben S., Goncea E. – Metode interactive de grup, Ed. Arves, Craiova, 2009;

                        Fluieraş V. – Teoria şi practica învăţării prin cooperare, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005;
Categorie: Articole de specialitate | Adaugat de: allumave (02.10.2013)
Vizualizari: 3625 | Tags: maria verdes, metode active de invatare la presco, cornu luncii, jocul la prescolari | Raging: 0.0/0
Total comentarii : 0
Prenume *:
Email *:
Cod *:
Cautare
Prietenii site-ului

Copyright MyCorp © 2016